Pe baza articolului editat în anul 1999
Platoul carstic Secătura este una din zonele insuficient cercetate din punct de vedere speologic din Bazinul Mijlociu al Văii Iadei. Prin confluenţa celor două văi, care delimitează platoul la est respectiv sud se formează Valea Căuşului, afluent de stînga al Iadei. Cursul mai important, Daica îşi are obîrşia la nord, izvorînd sub cumpăna de apă care desparte bazinul hidrografic al Brătcuţei de cea a Iadei...
Preluare din revista Speomond, Numărul 7-8, 2002-2003, pag. 33-38
Partea central-sudică a Munţilor Pădurea Craiului etalează un relief domol, dominat de platouri carstice, delimitate între ele de văi adânci şi înguste. Constituţia petrografică extrem de variată a condus la naşterea unor forme masive în regiunile în care aflorează rocile necarstificabile, respectiv a unui relief carstic spectaculos în zonele cu substrat carbonatic...
Preluare din revista Speomond, Numărul 6, 2001, pag. 8-9
Campania de scufundări din anul 1986 a GES Transilvania din cadrul Clubului de Speologie "Cristal" Oradea a avut drept scop abordarea unor izbucuri cu debit mare, oarecum "evitate" de majoritatea scafandrilor care au activat în zonă...
Preluare din revista Speomond, Numărul 6, 2001, pag. 10-12
Zona înaltă cuprinsă între Lumea Pierdută, Gârdişoara şi valea Coblişului, din partea central - sudică a Munţilor Bihor, este încă destul de puţin cercetată în comparaţie cu restul masivului. Explorările speologice au fost axate până în anii trecuţi, cu precădere asupra unor obiective cunoscute sau asupra unor perimetre mai accesibile...
Preluare din revista Speomond, Numărul 5, 2000, pag. 27-28
Zona Băiţei Bihorului a devenit celebră datorită secretizării exploatărilor de uraniu din regiune. Chiar dacă acestea nu sunt situate tocmai în zona de izvoare a Crişului Negru, datorită activităţilor miniere de altă natură, care se mai desfăşoară acolo, accesul este încă şi în prezent deosebit de dificil...
Preluare din revista Speomond, Numărul 4, 1999, pag. 23-24
Dintre numeroasele resurgenţe situate pe bordura nordică a Munţilor Pădurea Craiului, Izbucul din Groapa Moţului, prin apariţia "aceleiaşi" ape într-un număr de 8 izvoare, situate în ambii versanţi ai unei văi carstice, face o notă discordantă, deosebit de interesantă. Complexul de resurgenţe menţionat, drenează apele văii Deblei (RUSU 1988), care sunt captate în subteran prin Peştera de la Gălăşeni, situată la 1,6 km SV...
Preluare din revista Speomond, Numărul 3, 1998, pag. 28-29
Dealul Recea, situat în partea de nord-est a Munţilor Pădurea Craiului, prezintă cel mai dezvoltat endocarst pus în evidenţă pînă în prezent la noi în ţară. Afirmaţia se bazează pe prezenţa în zonă a Peşterii Vîntului (48 km dezvoltare), dar în acelaşi timp şi pe existenţa, puţin mai la vest de traseul Peşterii Vîntului, a Izbucului Izbîndiş, punctul de descărcare al unui presupus sistem hidrocarstic (ORĂŞEANU 1991)...
Preluare din revista Speomond, Numărul 3, 1998, pag. 30-31
Zona Jofi-Răcaş-Sclavu Pleş, din partea de sud a Munţilor Pădurea Craiului, este un vast platou carstic, delimitat de văile: Vida (la nord şi vest), Albioara (la sud), respectiv Culmea Scaunu Craiului (est). Regiunea este drenată exclusiv prin subteran, radiar, de către o serie de emergenţe cu debit mic sau mediu, situate în aproprierea talvegului văilor amintite şi longitudinal de către sistemul hidrocarstic al izbucului Topliţa de Vida (Orăşeanu 1991). Acest sistem cumulează de altfel, aproximativ 2/3 din totalul descărcărilor...
Preluare din revista Speomond, Numărul 5, 2000, pag. 25
În urma investigaţiilor întreprinse asupra sistemului carstic Potriva - Aştileu, din partea de nord a Munţilor Pădurea Craiului, a fost observată prezenţa în peşterile din regiune a unor vieţuitoare mai puţin caracteristice mediului subteran...
