Preluare din revista Speomond, Numărul 5, 2000, pag. 25
În urma investigaţiilor întreprinse asupra sistemului carstic Potriva - Aştileu, din partea de nord a Munţilor Pădurea Craiului, a fost observată prezenţa în peşterile din regiune a unor vieţuitoare mai puţin caracteristice mediului subteran. Este vorba despre o serie întreagă de specii trogloxene şi troglofile, care conferă o notă de inedit cavităţilor din regiune.
Peştera lui Potriva (3,7 km dezvoltare), insurgenţa principală a sistemului hidrocarstic, drenează un curs subaerian de peste 15 km lungime (valea Mnierei), care traversează mai multe cătune şi o fostă zonă minieră (Cornet). Apele reapar la zi prin intermediul Peşterii de la Aştileu (5 km dezvoltare), situată la 2,6 km nord-est faţă de pierdere.
Elementul definitoriu al acestei faune îl reprezintă păstrăvul indigen, care se constituie într-o prezenţă permanentă de-a lungul întregului curs subteran. Au fost observate zeci de exemplare, cea mai mare (peste 35 cm lungime) fiind înregistrat în lacul din faţa primului sifon al P. de la Aştileu.
Racul constituie cea de-a doua prezenţă comună a râului subteran. Avem cunoştinţă despre un caz de pe la mijlocul anilor 80, când o echipă de speoturişti înfometaţi a colectat din Sala de Intrare a P. lui Potriva peste 30 de exemplare mature.
Broaştele râioase, ajung şi ele să traverseze sistemul, dar se îngraşă până la nişte dimensiuni de-a dreptul aberante.
Libelula este poate cea mai surprinzătoare prezenţă. Exemplarele ajung în zona profundă a P. lui Potriva sub forma unor larve aduse de apă.
Şoarecii au fost observaţi până la peste 100 m distanţă faţă de intrare în P. lui Potriva şi 80 m în P. de la Aştileu.
Între 1986 şi 1992 în apropierea tavanului sălii de intrare a P. lui Potriva a existat un cuib de bufniţe. A căzut însă victimă, alături de un exemplar matur, actelor de vandalism generate de superstiţiozitatea localnicilor.
Pârşul este o prezenţă cvasi-permanentă a Reţelei Paralele a P. lui Potriva şi a zonei de intrare a P. de la Aştileu.
În Avenul din Tăutiteu, aferent sistemului, în varna anului 1992 a fost observată o veveriţă. Datorită capacităţii sale de a urca verticalele din mediul subteran, nu se pune problema unei căderi accidentale în aven.
|
